Blogul conține biografia, bibliografia și exemple de texte din volumele publicate ale lui Horia Gârbea, scriitor român (1962- ).
Despre mine
- Horia Gârbea
- Blog administrat de Horia Gârbea. Autorul, născut la 10 august 1962, e bucureştean, inginer constructor, profesor universitar. E căsătorit cu Ruxandra, are copilul Tudor (8.12.2006). A publicat numeroase volume de inginerie şi literatură. I s-au jucat piese originale şi traduceri din dramaturgia universală.
marți, 11 ianuarie 2011
Decembrie, în direct (1998) - fragment
DECEMBRIE, ÎN DIRECT
PERSOANELE
Anchetatorul
Prizonierul
LOCUL ŞI TIMPUL
Secolul XX, deceniul al IX-lea în Europa Est
(o variantă anterioară, nepublicată, a piesei s-a jucat cu titlul „The Serpent” în limba engleză la Royal Court Theatre în 1990, regia Alexandru Darie)
I
O celulă întunecoasă, umedă. Un pupitru prăpădit pe care stă un registru murdar. ANCHETATORUL, îmbrăcat neglijent, întreabă şi loveşte un PRIZONIER legat de zid.
ANCHETATORUL: Cine sînt complicii tăi?
PRIZONIERUL: Criminalule! Bestie!
ANCHETATORUL: Cine sînt complicii tăi??
PRIZONIERUL: Nu spun nimic!
ANCHETATORUL: Ci-ne sînt com-pli-cii tăi??
PRIZONIERUL: Nu spun. Mai bine crăp.
ANCHETATORUL: O să şi crăpi. Dar mai întîi spune!
PRIZONIERUL: Şi dacă spun? O să-mi dai drumul?
Pariez că nu. Vă ştiu eu.
ANCHETATORUL: Nu spui ca să-ţi dau drumul.
PRIZONIERUL: Atunci de ce?
ANCHETATORUL: Pentru că trebuie să spui.
PRIZONIERUL: Vă ştiu eu! Toţi sînteţi nişte
nenorociţi, scoţi de prin orfelinate. V-aţi omorî şi mama dacă aţi cunoaşte-o.
ANCHETATORUL: Nu mai spune! Şi tu ce eşti!?
PRIZONIERUL: Un intelectual.
ANCHETATORUL: Atunci, na! Ţine!
PRIZONIERUL: Degeaba. Nu spun.
ANCHETATORUL: Nici nu te bat să spui. Nu. Nu
spui acum. Ştiu. Dar în 4-5 ore... Ehei... Acum taci. Toţi tac... Se cred grozavi. Sînteţi nişte eroi, bă. Nişte eroi acum. Dar peste cinci ore? 0 să fii o cîrpă! Na!
PRIZONIERUL: Nu cred.
ANCHETATORUL: Nimeni nu crede. Îţi închipui c-o să rezişti la nesfîrşit? Toţi îşi închipuie . Dar eu încep acum ca peste cinci ore să spui tot. Tot-tot-tot!
PRIZONIERUL: Destul!
ANCHETATORUL: Vrei o pauză? Mă rog... eu nu mă grăbesc. Sînt la program. Chiar dacă spui, nu plec mai repede. Şi îmi convine.
PRIZONIERUL: Cum asta?
ANCHETATORUL: Da. Totul e plătit. Prevăzut în contract.
PRIZONIERUL: Contract?
ANCHETATORUL: Păi ce crezi tu, frumosule? Aici sîntem profesionişti. Avem totul prevăzut. Salarii. Sporuri! Umezeala e plătită. Trecută în contract. Şobolanii, păianjenii, frigul şi umezeala... totul.
PRIZONIERUL: Nu mai spune?! Dar bezna?
ANCHETATORUL: Ce?
PRIZONIERUL: Bezna! E prevăzută? Eşti plătit pentru ea?
ANCHETATORUL: Ce beznă? Aici e lumină destulă.
PRIZONIERUL: Care? Becul asta chior?
ANCHETATORUL: Şi nu ajunge? Ţi se pare că nu-i destul de confortabil? Na!
PRIZONIERUL: Ce contează pentru mine? Nu ziceai că eu o să mărturisesc tot în cinci ore?
ANCHETATORUL: Ba da. Cinci, cel mult şase.
PRIZONIERUL: Îmi închipui. Chestia e că tu rămîi aici.
ANCHETATORUL: Da. În locul tău o să fie altul. Că sînteţi mulţi, fir-aţi ai dracu! Sînteţi mulţi, mă.
PRIZONIERUL: Sîntem.
ANCHETATORUL: Dar noi sîntem şi mai mulţi, na!
PRIZONIERUL: Tocmai. Dar ai un contract.
ANCHETATORUL: Aşa că o să cobori aici zi de zi.
ANCHETATORUL: Aşa e meseria.Totul e pe bani. Totul e plătit. Trecut în contract.
PRIZONIERUL: Şi bezna?
ANCHETATORUL: Ce?
PRIZONIERUL: Nu te preface că n-auzi! Te supără întunericul?
ANCHETATORUL: Nu.
PRIZONIERUL: Haide, recunoaşte.
ANCHETATORUL: Nu mă supără.
PRIZONIERUL: Cînd ieşi de-aici nu te freci la ochi? Nu ţi se pare că luminile joacă? Nu clipeşti de parcă ai avea nisip în ochi?
ANCHETATORUL: Şi ce dacă?
PRIZONIERUL: Ce dacă?! O să vezi tu în cîţiva ani! O să vezi dacă mai ai cu ce! La cincizeci de ani or să te ducă nepoţii de mînă! Ai nepoţi?
ANCHETATORUL: N-am...
PRIZONIERUL: Atunci la azil cu tine!!
ANCHETATORUL: Prostii. E destulă lumină.
PRIZONIERUL: Destulă? Şi dacă mă apuc să-ţi torn complicii mei?? Îi notezi sau nu.
ANCHETATORUL: Îi notez.
PRIZONIERUL: Unde?
ANCHETATORUL: În registru, normal.
PRIZONIERUL: Şi asta-i lumină să scrii la ea?
ANCHETATORUL: Ce-ţi pasă?
PRIZONIERUL: Nu-mi pasă. Dar vreau să-ţi arăt că te laşi dus.
ANCHETATORUL: Ba nu!
PRIZONIERUL: Ba da! O să orbeşti aici, practic pe degeaba!
ANCHETATORUL: Da! Din cauza voastră, bă! De aia!
PRIZONIERUL: Cum?
ANCHETATORUL: Din cauza voastră, nenorociţilor! Pentru tine! Că nu vrei tu să spui! Te omor! Te omor, bă!
PRIZONIERUL: Ia stai! Ce vină am eu?
ANCHETATORUL: Că nu vrei să spui.
PRIZONIERUL: Şi dacă spun? Nu tot stai aici? Dacă te plăteau nu era în regulă?
ANCHETATORUL: Ia nu mă mai duce cu vorba! Taci!
PRIZONIERUL: Tac!
ANCHETATORUL: Adică spune!
PRIZONIERUL: Spun : te-au fraierit.
ANCHETATORUL: Aha! Atunci ţine...! Bine că eşti tu deştept. Le ştiţi voi pe toate... Dizidenţi, ai? Reacţionari, ai?
PRIZONIERUL: Porc de politruc.
ANCHETATORUL: Eu politruc? Nu sînt!
PRIZONIERUL: Da’ ce eşti?
ANCHETATORUL: Profesionist. Mă plătesc – lucrez. Nu? Nu lucrez.
PRIZONIERUL: Serios? Atunci de ce foloseşti limbajul asta? Reacţionar! Unde ai învăţat vorba asta? La vreun miting? Te duci la mitinguri? Nu spune că nu. Vezi? Eşti îndoctrinat, du-te dracu’.
ANCHETATORUL: Nu sînt.
PRIZONIERUL: Ba eşti! Foloseşti un limbaj putred. Un profesionist nu vorbeşte aşa, e detaşat, superior... Tu eşti o marionetă îndoctrinată.
ANCHETATORUL: Minţi! Am spus şi eu cum mi-a venit la gură!
PRIZONIERUL: Cum îţi explici că ţi-au venit la gură exact vorbele astea? Pentru că ai capul plin de ele. Nu mai foloseşti limbajul tău. Eşti manipulat. Cum îţi explici că vorbeşti aşa.
ANCHETATORUL: Nu-mi explic! Nu vreau să-mi explic.
PRIZONIERUL: Asta dovedeşte că eşti fanatic. Exact ce se aşteaptă de la tine, puişor. Un fanatic ascultător, în întuneric.
ANCHETATORUL: Gura! Tu eşti de vină! Voi!
PRIZONIERUL: Cum noi?
ANCHETATORUL: Ţi-am zis. Din cauza voastră
stau eu în beznă. Că nu vreţi voi să vă vedeţi de treabă. Crezi că eu nu văd? Crezi că eu nu ştiu că e frig? Ştiu. Că nu-i mîncare? Ştiu. Dar nu m-apuc să ies în stradă şi nici nu scriu porcării. Da’ las’ c-o să vezi tu ce-ai să păţeşti.
PRIZONIERUL: Ce legatură are asta cu întunericul în care stai?
ANCHETATORUL: Are. Crezi că pe vremea cînd mergeam la cîmp aveam mîncare? N-ai tu habar prin ce-am trecut eu. Şi pentru ce? Că să ajung să învăţ să vă fac să vorbiţi. Să spuneţi tot-tot-tot.
PRIZONIERUL: Nu-i vina mea dacă o să ajungi orb.
ANCHETATORUL: Ba da! Criminalule!
PRIZONIERUL: Tu nu eşti criminal?
ANCHETATORUL: Ba sînt. Dar la mine aşa e meseria. Ce-ai vrea să fac? Tu ce vrei să faci?
PRIZONIERUL: Dacă slăbeşti un pic legăturile îţi spun.
ANCHETATORUL: N-am voie.
PRIZONIERUL: Atunci tac.
ANCHETATORUL: Bine, poftim. Spune.
PRIZONIERUL: Asta-nseamnă la tine să le slăbeşti?După ce m-ai bătut în halul ăsta?
ANCHETATORUL: Bine! Uite!
PRIZONIERUL: Aşa mai merge. Fii atent : eu vreau să-i trezesc pe oamenii care-s ca tine. Pe naivi! Pe fraieri!
ANCHETATORUL: Nu mă face fraier că...
PRIZONIERUL: Dar cum se cheamă unul care-i dus de nas?
ANCHETATORUL: Cine mă duce?
PRIZONIERUL: Cine? Ăia care pun toate fleacurile în contract că să-ţi abată atenţia dar uită ce este mai grav: întunericul! Ştii cît ar trebui să iei pentru asta? Dublu!
ANCHETATORUL: Crezi?
PRIZONIERUL: Sigur! Tu îi saluţi toată ziua şi îi respecţi şi ei te înşeală în faţă.
ANCHETATORUL: Nu cred.
PRIZONIERUL: Treaba ta. Să nu te trezeşti cînd o fi prea tîrziu.
ANCHETATORUL: (se gîndeşte un pic, apoi îl desprinde complet de zid) Ia vino încoace!
PRIZONIERUL: Ce este?
ANCHETATORUL: Pînă acum ne-am jucat, dar de-acum, dacă mă minţi, te-ai ars. E clar??
PRIZONIERUL: Clar.
ANCHETATORUL: Crezi c-am fost tras în piept?
PRIZONIERUL: Şi încă în ce hal! Numai pe tine? Spuneai că sînteţi mulţi. Pe toţi v-a tras. Voi
staţi în ploaie, ei sub umbrele. Voi în soare, ei la umbră... Ce contract e ăsta? E corect să cobori aici în fiecare zi fără să fii plătit ca lumea? Astea-s condiţii? Păi tu ştii cum arată locurile astea în alte părţi? Ştii?
ANCHETATORUL: Cum?
PRIZONIERUL: Au lămpi de neon, aer condiţionat, chiar şi reflectoare. Şi ce beţi voi?
ANCHETATORUL: Vodcă.
PRIZONIERUL: Dă-mi şi mie.
ANCHETATORUL: Nu-i voie. Rabdă!
PRIZONIERUL: Adică eu vorbesc şi te-nvăţ de bine şi tu nu-mi dai o gură de vodcă?
ANCHETATORUL: Ţine.
PRIZONIERUL: Brrr! E oribilă! Vă omoară cu zile! Ştii... în alte părţi se bea numai coniac fin.
ACHETATORUL: Mde... Asta nu-i în contract. Nu scrie de coniac.
PRIZONIERUL: Şi ce? Nu poţi schimba contractul cu unul mai bun?
ANCHETATORUL: Crezi?
PRIZONIERUL: Un contract se poate schimba oricînd, dacă una din părţi nu mai e de acord! Dar ei nu vor! Abuzează de corectitudinea voastră! Mai rău! Vă ignoră! De ce nu vă cereţi drepturile?
ANCHETATORUL: Dar avem dreptul să ne cerem drepturile?
PRIZONIERUL: De ce nu?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Arhivă blog
-
▼
2011
(27)
-
▼
ianuarie
(21)
- Pantera sus, pe clavecin
- Divorţ în direct (2005) - Fragment
- Reginele - de Normand Chaurette - Traducere (fragm...
- Din „Făt-Frumos din Lună” - roman-basm
- Din „Azerbaijan - The Living Flame”
- Din „Misterele Bucureștilor” (1997) - Amintiri din...
- Din „Fratele mai deștept al lui Kalașnikov” (2010)
- Unde se găsesc cărțile mele?
- Biography
- Decembrie, în direct (1998) - fragment
- Cleopatra a șaptea (1992) - Fragment
- Creșterea iguanelor de casă (2003) - Fragmente
- Funcționarul destinului (1991) - Fragment
- CAFEAUA DOMNULUI MINISTRU (1998) - Fragment
- Bridge în 41 de povestiri vesele (2005)
- Bolnavul încercuit (1990) - text integral
- Crime la Elsinore (2006) - Fragment
- Căderea Bastiliei (1998) - Fragment
- Text biografic (1996) - fragmente din ciclul „copi...
- Bibliografie
- Biografie succintă
-
▼
ianuarie
(21)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu